Până în 2026, ei vor să foreze Pământul la o adâncime de 1,6 km: nu pentru a căuta aur, ci pentru a rezolva principala problemă a energiei nucleare.

Compania Deep Fission studiază o nouă modalitate de utilizare a energiei nucleare, instalând reactoare la o adâncime de o milă sub pământ, sau 1609 metri sub suprafața Pământului. Această propunere, condusă de start-up-ul Deep Fission, ar putea deveni realitate până în 2026 și vizează reducerea costurilor și creșterea siguranței prin utilizarea unor metode similare celor utilizate la forarea sondelor de petrol. Abordarea se bazează pe utilizarea presiunii naturale din subsol pentru a funcționa fără structuri complexe, utilizate de obicei la suprafață. În cadrul inițiativei, se prevede amplasarea reactorului în interiorul unui puț inundat, unde coloana de apă menține o presiune stabilă de aproximativ 160 de atmosfere. Această presiune hidrostatică va menține agentul termic în stare lichidă la o temperatură de peste 300 °C, fără a fi necesară utilizarea unor containere de protecție mari, ceea ce va reduce semnificativ grosimea și costul componentelor principale. În plus, roca înconjurătoare servește ca barieră naturală, înlocuind cupolele tradiționale din beton.

Până în 2026, ei vor să foreze Pământul la o adâncime de 1,6 km: nu pentru a căuta aur, ci pentru a rezolva principala problemă a energiei nucleare.

Presiune naturală

Proiectul Gravity, dezvoltat de compania Deep Fission, este un modul compact cu o putere de 15 MW, care poate fi instalat în puțuri cu un diametru de aproximativ 76 de centimetri. Căldura generată este transportată la suprafață, ca în sistemul geotermal , utilizând uraniu slab îmbogățit și un circuit etanș. Potrivit companiei, această abordare va reduce volumul lucrărilor de construcție cu până la 80% și va reduce costul unui MW·h la 50-70 euro .

Această tehnologie reproduce parțial principiile energiei geotermale, dar aplicate diviziunii nucleare. Ea este menită să ofere o alternativă flexibilă pentru regiunile în care cererea de energie este în creștere, iar infrastructura tradițională este costisitoare sau dificil de implementat. Compania susține că o astfel de abordare va permite accelerarea construcției obiectivelor, practic fără impact asupra suprafeței.

Problema întreținerii

Cu toate acestea, proiectul prezintă un obstacol evident: accesul pentru efectuarea lucrărilor de reparații . Orice înlocuire a senzorilor, supapelor sau componentelor auxiliare va necesita extragerea reactorului de la o adâncime de 1,6 kilometri, ceea ce complică sarcinile care pot fi îndeplinite mult mai ușor la o centrală electrică obișnuită. Această situație necesită implementarea unor sisteme de ridicare fiabile, care să garanteze siguranța la fiecare intervenție.

În ciuda dificultăților tehnice, compania susține că a atras interesul organizațiilor din țări cu experiență în foraje adânci și cu o cerere mare de energie electrică . Mai mult, compania intenționează să prezinte primul prototip funcțional în 2026, deși menționează că până în prezent nu există un cadru normativ specific pentru reactoarele amplasate în puțuri verticale .Distribuiți acest articol pe rețelele sociale!