Levitația magnetică ajunge în Conul Sud: trenul pe pernă magnetică poate conecta Buenos Aires și Brazilia în doar o oră, revoluționând mobilitatea și transportul interurban în America de Sud.Trenul chinezesc T-Flight poate atinge viteze de până la 1000 km/h datorită levitației magnetice și tunelurilor vidate.
Cuprins
Un proiect futurist ridică din nou problema transformării radicale a mobilității regionale: trenul pe pernă magnetică (maglev), dezvoltat de corporația chineză CASIC, urmărește să atingă viteze de până la 1000 km/h, ceea ce va permite parcurgerea distanței dintre Buenos Aires și Brazilia în aproximativ o oră.
Deși T-Flight este o invenție chineză, utilizarea sa în America Latină a stârnit mari așteptări. Conform relatărilor mass-media, distanța dintre Buenos Aires și granița cu Brazilia, estimată la aproximativ 1083 km, poate fi parcursă în mai puțin de o oră, ceea ce este mult mai rapid decât cu avionul.
Combinația dintre suspensia magnetică și frecarea minimă va permite T-Flight să depășească viteza avioanelor comerciale.
Cum funcționează trenul T-Flight
Sistemul în curs de dezvoltare, numit T-Flight, combină două tehnologii cheie care asigură viteze atât de extreme. În primul rând, utilizează levitația magnetică: magneți puternici permit trenului să plutească deasupra șinelor cu o viteză de aproximativ 150 km/h, eliminând frecarea mecanică între roți și șine.
Pe de altă parte, pentru a depăși rezistența aerodinamică, care este esențială la viteze atât de mari, trenul se deplasează în interiorul unui tunel cu presiune scăzută (vid parțial), ceea ce reduce semnificativ densitatea aerului și, prin urmare, consumul de energie necesar pentru deplasarea la viteze foarte mari.
În cadrul unor demonstrații recente, prototipul T-Flight a atins viteza de 650 km/h în doar șapte secunde pe o pistă de testare de doi kilometri. Potrivit inginerilor chinezi, obiectivul este de a asigura o funcționare regulată la viteze apropiate de 800 km/h, iar în condiții ideale, chiar de peste 1000 km/h.
Pe lângă viteză, dezvoltatorii au acordat atenție confortului pasagerilor: pentru a menține conexiunea chiar și în tunelul vidat, au instalat cabluri paralele pe pereții interiori ai tubului, renunțând la antenele obișnuite și garantând un semnal 5G constant. Acest lucru permite pasagerilor să utilizeze aplicații pentru a viziona videoclipuri de înaltă definiție sau să joace jocuri online în timpul călătoriei.
Acest salt în dezvoltarea comunicațiilor va avea un impact enorm asupra regiunii: nu numai că va accelera călătoriile în scopuri de afaceri, turism sau schimburi culturale, dar va consolida și integrarea economică a MERCOSUR, transformând coridoarele feroviare în centre logistice strategice.La doar 11.200 de euro, hibridul Nissan accesibil, care ar putea apărea în Spania, va deveni un concurent ideal pentru BYD Seal 6.SUV-ul electric Toyota, cu un preț de 13.000 de euro și o autonomie de 610 kilometri, se bucură deja de un succes masiv.Acum, fără Ford, LG a găsit locul și partenerul ideal pentru noua sa fabrică de baterii pentru vehicule electrice, cu un potențial de 7,5 GWh.
Trenul T-Flight reprezintă un salt tehnologic uriaș și, deși implementarea sa în America de Sud este încă doar o ipoteză, nu este science fiction. Tehnologia suspensiei magnetice (maglev) a avansat semnificativ în China, iar testele sale demonstrează posibilitatea atingerii unor viteze foarte mari.
Cu toate acestea, pentru ca trenul cu viteza de 1000 km/h între Buenos Aires și Brazilia să devină realitate, sunt necesare sinergie politică, investiții pe scară largă și infrastructură avansată. Dacă această barieră va fi depășită, regiunea va trece printr-o revoluție în transportul terestru: va apărea un sistem electric care va fi rapid, eficient și mai ecologic decât zborurile comerciale tradiționale.
Construcția unui tunel de joasă presiune cu o lungime de sute sau mii de kilometri reprezintă o sarcină inginerească fără precedent. Pentru aceasta sunt necesare stații specializate, sisteme de evacuare sigure, întreținere în condiții de vid și investiții extrem de ambițioase.
Mai mult, reproducerea rețelei experimentale chineze în America de Sud necesită nu numai capital, ci și voință politică și planificare pe termen lung. Spre deosebire de prototip, rețeaua comercială trebuie să fie stabilă, sigură și adaptată la particularitățile teritoriului sud-american.
În timpul testelor pe o secțiune experimentală de 2 km, prototipul T-Flight a atins viteza de 650 km/h în șapte secunde.
Comparație cu proiectele reale din Brazilia
Deși acest tren magneto-levitațional de mare viteză rămâne încă doar un vis, în Brazilia se realizează deja un proiect feroviar mai concret. Este vorba despre un tren de mare viteză (TAV) care va lega Rio de Janeiro, São Paulo și Campinas. Trenurile vor atinge viteze de până la 350 km/h.
Conform datelor oficiale, investițiile se vor ridica la 10-20 miliarde de dolari. Construcția este planificată să înceapă în 2027, iar punerea în funcțiune — în 2032. Deși acest sistem este mult mai lent decât sistemul propus cu suspensie magnetică, el este considerat un pas realist și viabil pe calea modernizării infrastructurii feroviare a țării.