Coperta carte Salt Sugar Fat

septembrie 12

0 comENTARII

Salt Sugar Fat

REZUMATUL CARTII📝 & NOTITE✍️

“Dacă ai avut vreo indoiala cu privire la complicitatea industriei alimentare în epidemia noastră de obezitate, aceasta se va evapora cand vei citi această carte." - The Washington Post


🔬 Evaluarea CoolFamilistClub
Cartea scrisa de Michael Moss, jurnalist de investigatii laureat cu premiul Pulitzer, este o investigatie revelatoare asupra industriei alimentare mederne. Unele lucruri s-ar putea sa le stii, altele sa le fi intuit, iar unele sa te lase masca..

⏱️ Cartea, intr-un singur paragraf

Poate credem ca mancam ce vrem noi. Cartea lui Michael Moss ne arata ca de fapt mancam ce vor “ei”. Industria alimentara, fiind in esenta o afacere, nu lasa nimic la voia intamplarii. Ceea ce mancam sub forma de produse procesate sau semipreparate sunt de fapt niste “bijuterii” intens manevrate chimic pentru a obtine gusturi pe care sa le tot dorim.

💡Cum am descoperit-o

Cautam materiale de studiu pentru redactarea unui articol despre nutritie de pe website. Pe subiectul cauzelor mondiale ale ingrasarii cartea a aparut mai mereu in topul recomandarilor. Mai mult decat atat, a fost printre cele mai bine primite si apreciate carti nou lansate ale anului 2014.

👥 Cine ar trebui sa o citeasca

Oricine intelege ca in prezent nu mai mancam exclusiv produse naturale precum “legume din gradina de la mamaie”, va afla cum, in dauna sanatatii dar in avantajul profitului financiar, industria alimentara manipuleaza masiv gustul, mirosul si continutul nutritiv al produselor prezente pe rafturile magazinelor. Totul cu scopul de a crea gusturi de nerefuzat si de a reusi sa vanda reziduri alimentare (pe care altfel categoric le-ar fi aruncat) pe post de alimente.

😇 Cum m-a influentat acesta carte

🎯In primul rand mi-a transformat comportamentul in preajma produselor semipreparate sau intens procesate. Fara sa clipesc intorc orice punga sau abalaj si incep sa citesc atent informatiile nutritionale si compozitia.

🎯Apoi, citind acesta carte, am inteles ca revine in sarcina mea sa-mi protejez sanatatea (si pe cea a membrilor familiei) prin alegerile pe care le fac in materie de mancare. Produsele alimentare manipulate chimic sunt aici sa stea si nu vor putea fi interzise vreodata, datorita unui numar indefinit de motive, precum faptul ca majoritatea oamenilor iubesc gusturile manipulate chimic, sau pentru faptul ca 8 miliarde de oameni nu pot fi hraniti exclusiv cu alimente neturale. Totusi alternative exista, insa tine de fiecare in parte sa faca propriile alegeri.

📜 Top 3 citate care mi-au placut

  • “Some of the largest companies are now using brain scans to study how we react neurologically to certain foods, especially to sugar. They've discovered that the brain lights up for sugar the same way it does for cocaine.”
  • “They may have salt, sugar, and fat on their side, but we, ultimately, have the power to make choices. After all, we decide what to buy. We decide how much to eat.”
  • “Inevitably, the manufacturers of processed food argue that they have allowed us to become the people we want to be, fast and busy, no longer slaves to the stove. But in their hands, the salt, sugar, and fat they have used to propel this social transformation are not nutrients as much as weapons—weapons they deploy, certainly, to defeat their competitors but also to keep us coming back for more.”

📋 Principalele idei &📝Notite

📌 Inceputul sfarsitului pentru mesele gatite acasa, in America: In anii ce au urmat finalului celul de-al 2-lea Razboi Mondial, femeile, care traditional stateau acasa si gateau pentru sotii lor plecati la munca, au inceput sa-si ia propriile joburi. Ceea ce automat a limitat timpul disponibil pentru a prepara mancarea in casa.

📌 In acelasi timp cresterea prezentei televiziunii in casele oamenilor a fost un motiv suplimentar de a petrece si mai putin timp in bucatarie, din moment ce puteai pierde seriale captivante, precum Lassie

📌 Simtind oportunitatea prin acesta schimbare de comportament, multe companii au inceput sa produca mancare procesata si semi-procesata, convenabila la pret, usor si rapid de preparat.

📌 Succesul acestor noi produse nu a venit insa imediat, deoarece in scolile americane existau peste 25 de mii de profesori care predau cursuri de economie in familie si care recomandau prepararea mancarii acasa ca mijloc de economisire familiala.

📌 Pentru a contracara aceste recomandari, unele companii de mancare procesata au recrutat o seama dintre acesti profesori si i-au platit sa pledeze pentru beneficiile semipreparatelor prin organizarera unor concursuri de gatit si cursuri culinare pentru mame.

📌 Mancarurile procesate au 3 ingrediente favorite: sarea, zaharul si grasimea. Manipularea dozajului acestora este “o arta” ce poate crea dependenta printre consumatori.

🍭 Zaharul

📌 Placerea pentru zahar o avem in gene deoarece este o sursa foarte bogata in calorii, usor de procesat de catre organism, ce ne mareste astfel sansele de supravietuire. Placerea nu-i insa nelimitata. La un moment dat refuzam prea mult dulce. Producatorii de semipreparate stiu acest lucru iar fiecare produs ce iese pe piata este testat pana se obtine nivelul optim de satisfactie de dulce care nu duce la refuz. In industria alimentara acest standard se numeste “Bliss Point” iar produsele care se apropie cel mai bine de standard au si cel mai mare succes comercial.

📌 Industria alimentară angajează oameni a căror sarcină principală este să obțină asa zisul "bliss point", adica o aroma si gust de nerefuzat. Acestia sunt oameni de știință care creează ceea ce noi numim gust si care in realitate sunt arome atent manipulate chimic.

📌 Placerea pentru dulce variaza in functie de varsta. In general copii tolereaza (si isi doresc) dublul nivelului de dulce pe care un adult il apreciaza.

📌 In medie, un american consuma 22 de lingurite de zahar pe zi. O treime vine din alimentele procesate. Ca sa avem un termen de comparatie a consumului versus recomandari: autoritatile americane recoamanda ca un adult sa nu consume mai mult de 5 - 9 lingurite de zahar / zi, ca parte acoperiri nevoilor sale nutritionale zilnice.

📌 O doza de Cola 330 ml contine 9 lingurite de zahar. Daca ti se pare mult, in mod ironic, sucurile din fructe (pe care multi le beau pe post de sanatate la pahar) contin si mai mult zahar vs cola.

📌 Majoritatea fulgilor din cereale pe care copii le primesc dimineata contin intre 50% - 70% zahar.

📌 Deoarece potenteaza gustul (palatabilitatea) zaharul este adaugat chiar si in alimente unde nu ar fi nevoie de el. Spre exemplu in sosul de rosii pentru paste. Mai exact, pentru a pune in perspectiva, dupa rosii, zaharul este principalul ingredient.

📌 In vremurile noastre absolut toata lumea (adultilor) stie ca prea mult zahar nu este sanatos. Totusi cresterea consumului se zahar s-a dus “ca din racheta” in ultimii zeci de ani. Spre exemplu, vanzarie de Coca Cola indulcit cu zahar s-au cvadublat din 1980 pana in 2000.

✍️ Prin 1977 a fost un mare scandal national in America pe tema reclamelor care indemanau copiii la alimente pe baza de zahar. S-a cerut interzicerea acestor reclame, insa in final legislatia nu s-a modificat deoarece multi au considerat ca este de datoria parintilor sa tempereze accesul copiilor la astfel de reclame si produse.

📌 Inca din 1999, America a depasit pragul de 50% adulti supraponderali. O treime dintre acestia sunt clinic obezi. In plus, un masiv cost social de aproape 100 miliarde $ atarna de gatul contribuabililor, bani necesari pentru a trata boli conexe precum diabetul si bolile cardiace.

📌 Acelasi tipar in evolutie al raspnadirii produselor procesate l-au avut aproape toate tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare.

🥩 Grasimea

📌 Exact precum zaharul, evolutia ne-a modelat sa dorim macronutrinetul grasime deoarece este ultradens caloric, avand dublul caloriilor zaharului.

📌 Spre deosebire de zahar, nu pare a fi un punct de saturatie pentru grasime. Aparent, cu cat e mai multa cu atat e mai gustoasa mancarea.

Exemplu: Un studiu ne-a aratat ca laptele nu poate fi niciodata prea gras pentru a fi gustos. Oamenii prefera in mod natural laptele cat mai gras, chiar si cand e mai gras decat smantana.

📌 Lipsa unei limite in a tolera grasimea poate fi explicata prin faptul ca nu avem papile gustative ccare sa detecteze nivelul de gras (precum nivelul de dulce). Tot ce putem simti este textura care contine grasime. Dar nu putem determina cat de gras este precum putem evalua cat de dulce este un aliment. Mai mult decat atat, cand zaharul este adaugat in mancarea grasa, oamenii percep ca si cum continutul de grasime a scazut. Practic adaugarea de zahar ascunde grasimea in compozitie.

📌 Garasimea adaugata da alimentelor un termen de valabilitate mai mare, lucru ce a incurajat folosirea ei la scara industriala in crearea de alimente procesate.

📌 In medie, un american depaseste doza zilnica de grasime recomandata cu 50%.

📌 Grasimile, in special grasimile saturate, au fost detectate ca promotori ai bolilor de inima si diabet tip 2.

📌 Cea mai inocenta dar proeminenta sursa de grasime la nivel mondial este branza. Aceasta, in special cea procesata industrial, este foarte grasa, avand peste 2 treimi din compozitie grasime pura.

✍️ Branza nu a fost mereu atat de populara. Prin perioada interbelica guvernele tarilor industrializate au decis ca industria laptelui este de importanta nationala, subventionand costurile de productie si cumparand toate stocurile de produse nevandute in piata. Acest lucru a dus la invadarea pietelor cu produse lactate usor de cimparat deoarece erau ieftine.

📌 Incepand cu 1950 laptele semidegresat a inceput sa fie tot mai popular. Producatorii s-au aliniat cererii dar s-au confruntat cu o dilema: ce sa faca cu atata grasime scoasa din lapte? Din fericire pentru ei (din nefericire pentru noi consumatorii) grasimea poate fi incorporata facil in compozitia branzei. Astfel, au putut obtine subventii guvernamentale vanzand grasimea (pe care altfel o aruncau) pe post de produs lactat.

📌 In prezent, in America, se consuma triplul cantiatii de branza versus anii “50.

🧂 Sarea

📌 Spre deosebire de zahar si grasimi, fiind un mineral, sarea nu contine calorii.

📌 Sarea contine sodiu, un mineral esential pentru functionarea organismului (esential - adica daca lipseste cu desavarsire, vom muri).

📌 Cand organismul primeste prea mult sodiu, presiunea sangelui in vene creste, inducand hipertensiunea.

📌 In anii 80 1 din 4 americani sufereau de hipertensiune. In urma unor investigatii nationale s-a descoperit ca, in medie, americanii ingerau de 10 pana la 20 de ori cantitatea de sare necesara organismului.

📌 Alimentele procesate livreaza majoritatea sarii ingerate de oamenii din tarile dezvoltate.

📌 Sarea este folosita in cantitati mari in productia alimentara deoarece prelungeste valabilitatea produsului, potenteaza gustul si ascunde anumite gusturi neplacute care rezulta in urma procesarii alimentelor.

📌 Identic cu zaharul, sarea pare a avea un anumit maxim de toleranta la oameni, insa este flixibil. Adica poate fi antrenat. Oamenii care mananca de obicei sarat, pot tolera in timp cantitati tot mai mari.

🤔 Ce putem face

📌 Legislatia trebuie sa reglementeze mai bine utilizarea sarii, zaharului si grasimii in alimentatie.

✍️ Recent guverul Romaniei a instituit taxe mai mari pentru produsele indulcite cu zahar. Ceea ce va duce la o scumpire a unor “alimente”. O vad ca pe o decizie buna, ingreunand mai ales accesul copiilor la aceste produse atat de ieftine incat pot fi cumparate cu 1 - 5 lei (acadele, jeleuri, eugenii, cola, etc.). Ma indoiesc insa ca decizia a avut ca scop protejarea consumatorilor ci mai degraba colectarea de taxe suplimentare. Ce este interesant e ca au ales tocmai aici sa mareasca taxele. Ceea ce-mi spune ca in rapoartele lor interne vanzarile de mici gustari dulci a grescut vertiginos. Which is bad, verry bad!

📌 In Marea Britanie, exista programe voluntare la care producatorii alimentari pot adera pentru a limita cantitatile de sodiu, zahar si grasimi din produse.

📌 In Finlanda, incepand cu 1970 guvernul a legiferat ca produsele care contin cantitati insemnate de sare sa fie etichetate ca “produs cu continut ridicat de sare”. Deci oamenii au putut citi si au constientizat mai usor la ce se expun. In consecinta, pana in 2007 rata deceselor din infarct a scazut cu 80%.

📌 Nu toate actiunile de reducere a continutului de sare, zahar si grasime din produse au succes. Unele esueaza tocmai din cauza populatiei care refuza produsul datorita modificarii gustului.

Exemplu: In 2003, KRAFT a decis sa lanseze o campanie globala de sanatate. A redus continutul de sare, zahar si grasimi din toate produsele lor. Rezultatul? Dezamagitor. Vanzarile s-au dus in cap, iar ei au fost nevoiti sa revina la vechile retete dupa ce sondajele printre clienti au arata ca oamenii prefera masiv produsele pline de sare, zahar si grasimi.

📌 Atata timp cat oamenii vor cumpara produse alimentare pline de sare, zahar si grasimi, companiile vor servi aceasta cerere. Deci schimbarea trebuie sa vina dinspre noi, nu invers.

🎤 OK, este randul tau

Deci, cum ti se par ideile acestei carti? Te invit sa ne auzim in zona de comentarii de mai jos.

0
(0)

Cat de util ti-a fost acest articol?

Click pe cate stele acorzi!

Ratingul mediu al cititorilor: 0 / 5. Numărul de voturi pana acum: 0

Oamenii tind sa fie timizi. Da-le un impuls! Fii primul care evaluează această postare.

Deoarece ai gasit util acest articol ...

Urmăreste-ne si in social media!

Ne pare rău că aceast articol nu ti-a fost util!

Ajuta-ne sa-l imbunatatim!

Scrie opiniile/observatiile tale în caseta de mai jos


Ar putea sa te mai intereseze:

Atomic Habits
Own the Day, Own Your Life
{"email":"Email address invalid","url":"Website address invalid","required":"Required field missing"}
>
Success message!
Warning message!
Error message!